27-28 iulie 2010
I.
Am disparut acum amandoi…ha ha ce trist si vag si gol…Cel putin pentru mine.Nu sti, dar ai lasat urme.Timpul a plecat deodata cu noi,si nu se intoarce sa ne tina de urat...nu mai suntem prezenti.Cine te crezi tu sa lasi cu simpla ta prezenta cicatrici?Mi-ai scos…mi-ai scos inima din piept fara s-o las sa iasa si doua zile am cules veri si matase…ceva fin si trist cu bucurie in exces.Radiam…stiam ca maine te vad iar.Si te-a luat.Te-a luat trenul cu el.Iti place sa te plimbi prin lumi,si pui suflete,sincere si pure in sertar.Azi nu te mai am.Ce brusc s-a sfarsit o calatorie.Ma tot gandesc cum era sa nu fie.Uitam sau poate ma durea mai tare.Sa-mi spui cand ai de gand sa-mi scoti sufletul din sertare.Spune-mi…
II.
Poveste…nu mai esti ireal,si daca ma numesc pacat,e pentru ca e a doua oara cand imi inec sufletul fara sa vreau.Si nu regret,sa nu regerti nici tu nimic,auzi?Nu valoreaza nimeni,nici macar un bob de orez.Nici eu,nu valorez nimic.Sunt om,si oamenii sunt mici,pitici.Ranesesc uita si apoi plang.Mai iarta din cand in cand.
III.
Ha ha..deja mi-e dor de tine …stiu ca ,gresesc,dar maine nu mai vine…nu vreau sa pleci…nu stiu ce sa-ti mai spun… degeaba.In inima ta este loc pentru alta.Si nu ma supar,e normal.
IV.
O sa mai vi…scriu despre tine si despre tot ce nu credeam ca o sa simt maine.M-am indragostit subit.Parca nu esti tu,esti parca infinit…nu pot sa dorm…si peste sase ore pleci…
V.
Totul revine cum a fost.Am intrat iar in lumea mea fara rost.Banal,nu?Dar adevarat,si trebuie sa accept…Tu acolo,eu aici,se zbate-n mine frica si ,mi-am dat seama ca oricat as incerca raman la fel de inutila.Nu o sa ma vezi niciodata.Eu recunosc.Sufar,pentru fiecare suflet care m-a marcat,si pentru fiecare suflet zbier in alte lumi.Credeam ca sunt mai puternica de atat ,insa pacat…s-a dovedit ca m-am batut singura la jocul in care singura m-am bagat.Nu are scor…
VI.
Mi-e somn…si cand inchid ochii te vad,prin acelasi verde din ei te plimbi…nu pot,nu vreau sa dorm,pentru ca ma doare,oarecum.Te zbati in mine destul de tare…si tot ai sa pleci la sfarsit…te asteapta un tren,o gara si un oras unde ai crescut.
VII.
Te urasc..cu tot cu sufletul tau…ce ironie SA TE VREAU fara sa vreau.
